- cãuzáş
- s. m. (sil. cã-u-), pl. cãuzáşi
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
căuzaş — CĂUZÁŞ, căuzaşi, s.m. (înv.) Partizan al unei cauze (secrete); conspirator, revoluţionar. ♦ (În Ţara Românească) Participant la revoluţia de la 1848. [pr.: că u ] – Cauză + suf. aş. Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX 98 CĂUZÁŞ s. v.… … Dicționar Român
căuzăşesc — CĂUZĂŞÉSC, EÁSCĂ, căuzăşeşti, adj. (înv.) Al căuzaşului, privitor la căuzaş. [pr.: că u ] – Căuzaş + suf. esc. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 căuzăşésc adj. m. (sil. că u ), f. căuzăşeáscă; … Dicționar Român
cauză — CÁUZĂ, cauze, s.f. 1. Fenomen sau complex de fenomene care precedă şi, în condiţii determinate, provoacă apariţia altui fenomen, denumit efect, căruia îi serveşte ca punct de plecare; motiv. 2. Problemă socială care interesează o colectivitate… … Dicționar Român
complotist — COMPLOTÍST, Ă, complotişti, ste, s.m. şi f. Persoană care participă la un complot; complotaş. – Complot + suf. ist. Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX 98 COMPLOTÍST s. conspirator, (rar) conjurat, (înv.) căuzaş, complotaş, uneltitor, (înv … Dicționar Român
revoluţionar — REVOLUŢIONÁR, Ă, revoluţionari, e, adj., s.m. şi f. 1. adj. Care ţine de revoluţie, care este în legătură cu revoluţia, care aderă la revoluţie sau propagă revoluţia. ♦ fig. Care produce o transformare radicală într un anumit domeniu; înnoitor,… … Dicționar Român